- Eric, felicitări. Dacă ai ştii cât de mult am aşteptat aceste goluri ale tale...
- Numai voi? Dacă aţi ştii cât am aşteptat şi eu să mă mai văd prin paginile ziarelor (surâde). Da. Mă bucur că am jucat din nou şi am marcat. Sunt foarte fericit. Aveam mare nevoie de aceste reuşite, pentru că lumea începea să mă cam uite. Bucuria e cu atât mai mare cu cât, prin aceste două goluri ale mele, echipa a reuşit să bată la Buzău. Începeam să mă gândesc că se termină campionatul şi nu apuc să înscriu. Încă din vară, de când am promovat, mă gândeam la un astfel de meci, în care eu să fiu eroul, să înscriu decisiv. Mi-am îndeplinit visul. Acum nu-mi rămâne decât să îmi propun să marchez şi alte goluri.
- Cum au fost cele două goluri de azi (n.a. ieri)?
- Primul a fost dintr-o lovitură liberă de pe la 18 metri. Am prins un şut la colţ, fără speranţe pentru portar. La al doilea am tras la fel ca şi Ronaldinho în meciul cu Anglia, de la Cupa Mondială, din 2002. Ce frumos a fost golul acesta! Păcat că nu s-a transmis meciul la televizor, să vadă lumea cum execută un brazilian o lovitură liberă (surâde din nou).
- Te aşteptai să mai fii folosit, după ce ai cam făcut tuşa, iar în etapa precedentă, cu Otopeniul, nu ţi-a ieşit mai-nimic?
- Eu unul, tot timpul am încercat să mă pregătesc cât mai bine. Mi-am aşteptat rândul să joc. Speram să revin în forţă, în retur. N-am început prea bine, dar acum, cred, mi-am revenit. Vreau să joc şi nu mai vreau să aud de Divizia B. Am jucat un an în liga secună, îmi ajunge.
- Meciul cu Buzăul a trecut. Vine Rapidul...
- Avem parte de 3 adversari foarte grei, în următoarele jocuri. Vine Rapidul. Vrem alte 3 puncte. Sper ca celelalte echipe cu care ne batem pentru evitarea retrogradării să nu câştige, şi să ieşim din situaţia asta definitiv.
- Cui dedici golurile astea?
- Prietenei mele, Cosmina. Şi familiei, care tot timpul m-a ajutat cu sfaturi, mai ales în perioada aceea grea, în care nu prindeam nici măcar lotul. Le mulţumesc pentru sprijin.